a new haircut and a challenge – din pictorita-balerina trebuie sa o transform in elf. pana marti.
3 zile la MNAC cu Global mindscape, drept premiu la concursul de desen.
Arta si orasul a fost tema transpusa in fotocolaj, desen & afis.
Diana este o fetita foarte talentata. deseneaza din instinct, iar mie imi place teribil stilul ei.
Diana are 6 ani si, probabil ca atunci cand se va face mare, va fi ilustrator. sau desenator.
pentru ca deseneaza mult, iar copiilor le place sa-i coloreze desenele, tocmai si-a lansat o carte de colorat. momentan online.
zana maseluta, profund impresionata ca Ingrid si-a scos dintele singura (mai exact a ramas cu el in mana) si amintindu-si de fascinatia ei pentru japoneze , i-a venit o idee in timp ce se plimba prin librariile ei de zana. nici ca se putea un schimb mai bun - YUMI contra dintisor ascutit la radacina.
bucuria a intrecut mirarea initiala (cum poate o zana usoara ca aerul sa care o carte asa grea).
la ora asta desenam kokeshi dolls si le colajam hainute.
simply adorable!
ah! si acum se tot intreaba unde isi expun artistii lucrarile si cum reusesc sa faca asta.
)
…iar cand pe aeroport, fix la iesire, o hartiuta pe care scrie mademoiselle ingrid, se agita roz si complet surprinzator, ei bine, nici ca se putea o intoarcere din vacanta mai frumoasa.
si sa nu uitam nici de calutul lui B. Ambele stau acum la loc de cinste pe noul birou al domnitei.
seara de balet.
nu stiu daca a fost de la acustica, de la spatiu, sau de la starea mea generala, dar cert e ca “Frumoasa din padurea…” Kiev-ului nu mi-a vibrat.
prim-solistul si “dresurile” lui a-tot-explicite au declansat chitaiala, coatele si zambetele pana dupa urechi.
cireasa de pe tort insa a fost, de departe, finalul – domnitele (I&E) au tasnit vioaie pe scena fix la momentul ridicarii cortinei pentru aplauze. si au stat. si lumea aplauda. si ele stateau pe scena. si lumea aplauda. si ele zambeau la public si asteptau. si balerinii se uitau la ele. si ele asteptau. intr-un final ajunge pe scena si zana cea buna. Nu apuca zana sa se alinieze post-apaluze ca Ingrid se duce intins cu buchetul de flori. i-l ofera. zambeste. face reverenta si zice ceva. sala aplauze in continuare. ea pe scena. apare si aurora (frumoasa adormita, practic). Eliza top! cu florile. pupaturi. sala aplauze. se retrag in glorie extrem de fericite.
mi-a zis merci! eu i-am zis “You’re welcome“. auzi, mami, chiar crezi ca erau ruse balerinele astea daca mi-au zis “merci”? copilul avea asteptari spasiba-tice. sau macar un thank you daca ziceau…
nu am sa mentionez episodul run forest run – cu 5 minute inainte de final, pentru un ππ eliberation care devenise stringent. desi spaima a fost mare, n-a ratat finalul, dupa cum bine s-a vazut! as spune ca din contra!
oricum, concluzia serii: era bine pe scena cand toti NE aplaudau!
Comentarii recente