si dupa ce-am sarbatorit cum a stiut fiecare mai bine…unii dansand si facand foto, altii mancand pita si desenand aproape pe asfalt, ne-am postat pe malul lacului si am citit, si-apoi ne-am plimbat cu mult aplomb, pana la primele picaturi de ploaie.
my dad side, only. Startul se pare ca a fost luat in Sidirokastro, Serres (Greece). Oricum, astept ca tata sa adune laolata ceva povesti despre haiducii din familie.
mucenicii. am avut asa un feeling ca trebuie sa merg cu ingrid la liturghie. nu mai fusesem de mult. cumva, as vrea sa nu mai aiba frica aia de intrat in biserica/de preoti. cumva mi-ar placea sa aiba mai multa cunoastere decat mine.
este o biserica cu pereti destul de verzi si cu sfinti intr-un mood vesel. i-a cercetat si i-au placut. a intrebat daca nu exista si o biserica cu pereti roz..apoi a gasit roz in aripile ingerilor si in tot felul de volute. apoi a crezut ca trebuie sa fie ceva magie in altar…apoi s-a gandit ca e momentul sa-i ceara lu’ Doamne-Doamne o surioara. 🙂
apoi am aprins lumanari pentru toti. s-a gandit sa-i aprinda si Elinei (din Fairytopia, adik 😀 ) dar a renuntat intr-un final.
i-au placut mucenicii moldovinesti mai mult (taxu happy, deci).
ah! si am facut haska …haska e un obicei delicios al copilariei mele, cand stateam toti copiii clanului(vreo 10) insirati pe récamierul din camera lu’ maia, cu gurile cascate si gata-gata sa inhatam bucata de halvita pe care ne-o flutura tata pe sub nas, agatata fiind cu sfoara de sucitor (aka shtzala). era asa o distractie. copii multi adunati la un loc au farmecul lor…dar am crescut cu totii.
in seara asta am facut un reload de haska chiar daca, de data asta, nu a fost decat un copil:ingrid, acompaniata de elena – pentru a-i da macar senzatia de concurenta. evident ca a prins ea prima haska si a primit bani pentru asta 🙂
Comentarii recente