ma suna de pe drum. vorbim ce vorbim si apoi imi zice:
stai ca vrea sa vorbeasca cineva cu tine!
ma mir, ca era doar cu ai mei in masina. apoi o aud, cu vocea un pic schimbata:
alo! mama lui ingrid? sunt eu, inima fermecata!
buna, inima fermecata! dar ce mai faci?
sunt bine! ma duc cu ingrid la mare si voiam sa te rog sa ai grija de puiul meu ponei! sa-i dai lapte si sa-l culci!
asa am sa fac inima fermecata! dar tu esti un ponei?
nuuuu! sunt inorog. de fapt sunt o iapa-inorog…
o iapa-inorog…asta n-am mai auzit, dar m-am prefacut a intelege.
ahaaa! grozav mai inima fermecata! da-mi-o acum pe ingrid ca sa-i mai zic ceva!
ea, cu vocea de ingrid-copil: alo, mami, ai auzit? sa ai grija de copilul lui inima fermecata ca-i si el mic! hai ca acum lui inima fermecata i s-a facut somn! vorbim mai tarziu! te pup, pa!
such a nice call nu am mai avut demult.